R: Peter Brosens, Jessica Hope Woodworth.
Film aflat in competitie si primul film care l-am vazut ("Dracula- Spanish Version" a fost primul, dar nu se pune ca a fost eveniment special) asa ca nu eram inca in atmosfera critica de TIFF. Devastata de un incident violent petrecut in Irak, Grace renunta la profesia de fotograf de razboi. Sotul ei, Max este chirurg intr-o clinica din Peru, undeva in muntii Anzi. In apropiere, in satul Turubamba, satenii intra in contact cu mercurul dintr-o mina locala si il considera "argint lichid". Rand pe rand apar probleme cu satenii din acel sat, care mor, inclusiv logodnicul unuia din personajele principale, Saturnina. Cam asta ar fi ceea ce scria in programul de ghiduri care l-am citit inainte de TIFF. Nici macar nu am incercuit filmul, m-am dus la sugestia unei prietene, care la randu-i s-a dus la sugestia altei prietene. Filmul asta are mult, muuult, muuuuuult mai multe elemente care-l fac interesant in afara de tragica moarte a logodnicului. Mistic si pictural imi vin in cap cand ma gandesc la el. Trateaza problemele intre traditie si innoire (satenii si doctorii care incearca sa-i ajute, ajungand a fi numiti "spirite rele" si refuzand ajutorul lor), religie, obiceiurile din cultura peruviana cu cererea in casatorie, drumul initiatic facut de logodnic pentru a dovedi ca este vrednic de casatorie, simbolistica, vai, cata simbolistica este in filmul acesta! Merita vazut doar pentru ca este un film care te pune pe ganduri, te ajuta sa vezi ororile razboiului si violul comis de industriasi cand intra in lumea sacra a unor culturi, fara cea mai mica urma de respect. Un film despre procesul de doliu vazut din doua perspective, una a traditiei, alta a generatiei contemporane. Merita savurat singur, cu persoana iubita sau cu un grup de cinefili. Evitati sa-l vedeti impreuna cu prea multa lume ca veti rata esenta.
No comments:
Post a Comment